În Ștorobăneasa, o comună uitată de investiții, se promite de câțiva ani o minune: o sală de sport modernă cu 180 de locuri, destinată elevilor Școlii Gimnaziale ”Vasile Racottă”. Finanțată prin Compania Națională de Investiții (CNI), lucrarea urma să coste nu mai puțin de 6.540,466 lei. Contractul a fost adjudecat de WFA IMPEX SRL., în asociere cu CIVIL ENGINEERING DESING SRL și CRISTITA SRL., dintre 72 de firme participante. A trecut deja un an și mai bine de la semnarea contractului. Terenul? Tot pustiu. Singurele ”realizări” sunt: un panou informativ înclinat, un gard distrus și ruginit, o baracă abandonată și buruieni cât gardul, care ascund rușinea unei administrații incapabile să-și supravegheze propriile proiecte. Banii s-au alocat, dar nimeni nu lucrează Data de începere a lucrărilor era prevăzută pentru iulie 2024. Suntem în iulie, 2025 și niciun muncitor nu a trecut pe-acolo. Nici utilaje, nici materiale, nici măcar intenția de a începe ceva. Pe lângă gardul școlii, un șanț colmatat, plin de vegetație și mizerie, reprezintă o altă pată pe obrazul comunității: o sursă de infecție la doi pași de elevi. Într-un sat în care infrastructura educațională lasă de dorit, asemenea nepăsare este revoltătoare. Vocea părinților: ”Ne mint în față!” ”Copilul meu intră în clasa a-VII-a. Din clasa a-V-a tot aud de sala de sport. Acum, în curtea școlii sunt buruieni și o tablă ruginită pe care scrie că se lucrează. Păi, unde? Ne mint în față și ne cred proști!”, spune o mamă a doi copii, elevi la școala din Ștorobăneasa. Frustrarea este generalizată. Deși proiectul are finanțare, autorizații și constructor desemnat, nimeni nu dă socoteală pentru întârziere. Nici primăria, nici CNI, nici firma care și-a luat banii și a lăsat doar praf și dezamăgire în urmă. Proiecte doar pe hârtie. Cazul Ștorobăneasa se adaugă unei liste lungi de ”proiecte-fantomă” din Teleorman și din țară. Investiții anunțate cu surle și trâmbițe, dar abandonate la scurt timp după tăierea panglicii simbolice de pe planșetă. Lipsa de control, complicitățile locale și indiferența față de banul public sunt ingrediente clasice în acest scenariu. Întrebări fără răspuns: 1. Ce s-a întâmplat cu firma câștigătoare? 2. A fost penalizat constructorul pentru întârziere? 3. De ce nu a fost reziliat contractul? 4. Ce se va întâmpla cu banii publici alocați? 5. Cine răspunde pentru această bătaie de joc la adresa comunității?