Volumul lucrărilor din construcții a crescut în luna mai 2025 cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, impulsionat aproape integral de reparațiile capitale. Costurile lucrărilor sunt în urcare, dar, paradoxal, prețul materialelor scade, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică și analizate de „Ziarul de Iași”. În ansamblu, tabloul rămâne dezechilibrat, cu scăderi vizibile pe zona rezidențială și creșteri punctuale pe infrastructură. Dacă ne referim la volumul lucrărilor din sectorul construcțiilor, datele arată că segmentul clădirilor rezidențiale este în continuare în declin, cu o scădere de 5% în mai 2025 față de luna mai 2024, în timp ce lucrările la clădiri în ansamblu au rămas aproape constante (-0,1%). În a cincea lună a acestui an, lucrările de reparații capitale au înregistrat o creștere spectaculoasă de 66,3% față de mai 2024. Este, de altfel, segmentul care a tras întreaga piață în sus. Fără el, construcțiile ar fi stagnat: construcțiile noi au crescut cu doar 0,6%, iar reparațiile curente au coborât cu 6,1%. Singura zonă cu avans solid în afara reparațiilor capitale este cea a construcțiilor inginerești (drumuri, poduri, infrastructură), care a crescut cu 11,1%. Datele mai arată un dezechilibru vizibil între tipurile de lucrări. În timp ce clădirile rezidențiale pierd teren, cu o scădere de 5%, clădirile nerezidențiale (sedii de birouri, spații comerciale, hale) au crescut cu 4,8%. Acest contrast poate reflecta o orientare a investițiilor spre dezvoltări industriale sau logistice, în contextul economic actual. Pe de altă parte, creșterea susținută din zona construcțiilor inginerești (+11,1%) poate fi explicată prin continuarea investițiilor publice în infrastructură. Dacă lucrările la clădiri stagnează, drumurile, podurile și rețelele de utilități rămân încă în plină dezvoltare. Paradoxul pieței vine dintr-un al doilea set de date: costurile lucrărilor de construcții au crescut, în medie, cu 7,3% în ultimul an. Toate tipurile de lucrări au înregistrat creșteri de cost, de la +6,2% în cazul clădirilor nerezidențiale până la +8,5% pentru reparațiile curente. Și totuși, în ciuda acestor scumpiri, costul materialelor de construcții a scăzut cu 5,4% în aceeași perioadă. Scăderea prețului la materiale nu s-a transferat în prețul final al lucrărilor, ceea ce sugerează presiuni în alte zone: forță de muncă, logistică, utilaje sau costuri administrative. Cu alte cuvinte, chiar dacă sacul de ciment sau barele de oțel sunt mai ieftine decât anul trecut, costul total al unei construcții a devenit mai mare. Imaginea de ansamblu arată o piață tensionată, cu segmente aflate în dinamici opuse. Pe de o parte, creșterea reparațiilor capitale sugerează o nevoie urgentă de întreținere sau modernizare a fondului construit ehttps://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cl-iasi-a-dat-unda-verde-unui-complex-imobiliar-de-100-milioane-euro-va-avea-circa-30-de-constructii-inclusive-blocuri-de-10-etaje–1738560.htmlxistent. Pe de altă parte, stagnarea construcțiilor noi și declinul segmentului rezidențial semnalează o prudență sporită a investitorilor și o cerere în scădere din partea populației. În contextul în care materialele se ieftinesc, dar costurile totale urcă, iar lucrările se mută dinspre clădiri noi către intervenții pe structuri deja existente, industria construcțiilor din România pare că traversează o etapă de adaptare, în care presiunea pe eficiență și reconfigurarea priorităților devin mai vizibile ca niciodată. Reparațiile trag după ele o industrie întreagă, dar nu e clar cât va ține sprintul. Pe fundalul scumpirii generale a execuției și al reconfigurărilor din piața imobiliară, 2025 rămâne un an în care echilibrul se caută, dar nu se atinge încă.